Lactate: laptele smintinit, iaurtul preparat din lapte degresat, laptele
batut, brinza slaba de vaca, zerul.
Carne si peste: carnea slaba de vaca, vitel, gaina (fara piele), vinatul
(caprioara, iepure), pestele alb (lin, salau, biban, stiuca, lostrita)
fiert in apa, fript la gratar, arsol sau perisoare dietetice.
Oua: oul va fi permis sub forma de albus fara nici o restrictie (in spume,
sufleuri, biscuiti, bezele etc), galbenusul fiert moale fiind admis doar o
data, de doua ori pe saptamina.
Piinea: alba sau integrala de griu sau de secara, graham, in cantitate
redusa 100-200 gr, prajita sau veche de 1-2 zile (nu foarte proaspata sau
calda).
Legume: legumele vor avea pondere deosebita la masa bolnavului de inima;
acestea swe vor consuma proaspete sau fierte in aburi (sote - in oala sub
presiune), dintre care spanacul, loboda, laptucile, papadia, morcovii,
ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii se vor oferi ca salata, soteuri,
pireuri sau fierte a la grec. Se vor exclude din alimentatia bolnavului de
inima legumele foarte bogate in celuloza, acestea fiind greu digerabile,
ca: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea,
mazarea.
Supe, ciorbe, borsuri: vor fi permise numai cele de legume - limpezi,
supele-creme sau cele cu carne slaba (peste), degresate, limpezi sau cu
perisoare dietetice.
Grasimi: acestea vor fi reduse la minimum, fiind permise in salate si
mincaruri doar cele vegetale, bogate in acizi grasi polinesaturati (uleiul
de porumb, de soia, de floarea- soarelui, margarina)
Condimente: se reduc la cele aromate
Fructe: vor fi indicate, mai ales cele cu un continut redus de grasimi si
glucide ca: mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, afine,
coacaze, cirese, piersici.
Bauturi: acestea constau in apa consumata dupa sete (chiar la hipertensivi
cu conditia sa nu fie bauta in cantitate mare o data), ape minerale sarace
in sodiu, ceaiuri, sucuri de fructe sau de legume. Daca sucurile de fructe
sau legume pot fi consumate intre mese sau la masa, apa se recomanda a fi
bauta la sfirsitul mesei pentru a nu dilua sucurile digestive si a nu
deranja astfel digestia. Cafeaua naturala sau in amestec cu nautul poate
fi uneori permisa celor care sint obisnuiti, la fel ca si consumarea unor
cantitati reduse de alcool (vin sec, un pahar la o masa, de 2-3 ori pe
saptamina)
Prepararea garniturilor pentru bolnavii de inima
Garniturile se prepara din legume fierte in apa sau inabusite in apa si
ulei. Piureurile se bat cu putin lapte fierbinte si margarina.
Prepararea mancarurilor pentru bolnavii de inima
La masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor
digestibila, preparata prin fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub
forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de apa este indicata
deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat.
La fierberea pestelui vom folosi un mic artificiu adaugind in apa de
fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la suprafata,
impiedica faramitarea pestelui.
Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta urmatoarele reguli:
grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare sau mai mica de 2,5-3 cm,
gratarul sa fie bine incins, sarea sa se adauge la sfirsit, numai dupa ce
carnea s-a fript, intoarcerea sa se faca o singura data numai dupa ce s-a
fript pe o parte.
Friptura la cuptor nu necesita precautii deosebite, este nevoie de
temperatura constanta pentru carnea alba si cuptor bine incins de la
inceput pentru carnea rosie, ulterior temperatura fiind medie.
Prepararea salatelor pentru bolnavii de inima
Salatele, prin continutul mare invitamine si saruri minerale, acestea nu
trebuie sa lipseasca de la masa cardiacului, cel putin odata pe zi si, de
la masa obezului de 3-4 ori pe zi. Legumele se asorteaza cu untdelemn,
lamiie, otet din fructe sau iaurt.
Prepararea sosurilor pentru bolnavii de inima
Sosurile sint preparatele culinar fluide (usor viscoase) alcatuite
dintr-o grasime si diverse adaosuri ca: bulionul de carne, de legume,
gelul de amidon (faina), bulionul sau sucul de rosii, mustar, condimente.
Grasimea indicata cardiacului este cea vegetala -uleiul de soia,
uleiul de germeni de porumb, uleiul de dovleac, de floarea-soarelui, de
masline - acestea asigurind un aport important de acizi grasi
polinesaturati - esentiali pentru organism si avind rol echilibrat in
metabolismul lipidelor.
Margarinele sint grasimi mixte (grasimi alimentare si uleiuri
vegetale) la care se adauga lapte, galbenus de ou, caroten, vitamina
A+D
Rintasul - neigienic - rezultat prin prajirea fainii in grasime
incinsa (care cel mai adesea contine si ceapa prajita), confera o savoare
deosebita preparatelor culinar, foarte apreciata pentru consumatori, dar
in acelasi timp foarte daunatoare pentru sanatate, datorita compusilor
formati din degradarea termica a grasimii.
Prepararea sufleurilor pentru bolnavii de inima
Sufleurile se prepara cu foarte putin timp ininte de servirea mesei, cu
adaos de sos alb, brinza rasa etc.
Sufleurile pot fi pregatite aproape din orice fel de legume (conopida,
spanac, dovlecei, fasole verde, mazare, varza, andive, rosii, cartofi,
vinete) sau din amestec de legume fierte, pasate, introduse in cuptor.
Albusul batut spuma, impreuna cu patrunjelul si margarina, sporesc
continutul in vitamine, dau un plus de savoare si un aspect agreabil
sufleurilor.
Prepararea supelor in afectiunile inimii
Supele (ciorbele, cremele) sint preparatele culinare, caracterizate prin
continutul relativ mare de lichid, ce se servesc la inceputul mesei, cu
scopul de a deschide apetitul. Valoarea lor nutritiva depinde de calitatea
si cantitatea materiilor prime folosite (carne, legume, zarzavaturi) si de
modul de prelucrare.
Ciorba, elementul esential al prinzului, in unele zone ale tarii este supa
acrita cu zeama de corcoduse verzi, zeama de varza, suc de lamiie, rosii,
macris. Cind acrirea se face cu bors, ciorba este cunoscuta sub numele de
bors (de legume sau carne).
Borsul este usor asimilabil, gustos si nutritiv, inviorind meniul
cardiacului, uneori monoton. Este foarte indicat pentru bolnavii de
insuficienta cardiaca si gastrita hipoacida precum si pentru cei denutriti
stimulindu-le pofta de mincare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu